Transporturile în România nu au preț, și mulți dintre voi veți spune că nu au avut niciodată. În februarie – martie 2024 cursele de pe bursă au prețuri chiar și de 3 lei / kilometru, bani care de multe ori nu acoperă nici necesarul de motorină, nu mai spunem de alte costuri pe care o firmă de transport le are în timpul desfășurării activității (șoferi, roviniete, RCA, consumabile precum cauciucuri sau ulei, reparații diverse, etc). Este mai mult decât evident faptul că un camion nu poate efectua sustenabil transport în România cu 3 lei pe kilometru, un tarif asemănător cu cel al taximetrelor.
Asta se întâmplă când o piață „liberă” este nesupravegheată și nereglementată. Multe voci spun că atunci când vine vorba despre comerț între persoane juridice, la privat nu la stat, nimeni nu poate să intervină. Piața cică se reglează singură, prețul pieței se cerne în funcție de tandemul cerere și ofertă. Dar ce faci atunci când piața este invadată de fel de fel de căpușe care nu numai că aglomerează o anumită nișă, dar reușesc să o distrugă efectiv?
Cum poate fi rezolvată problema prețului mic pe kilometru?
- Restricționarea înființării de firme de transport
- Restricționarea înființării de case de expediții
- Impunerea unui preț minim pe km prin intermediul burselor de transport
- Implementarea de către Guvern a unui tarif minim de referință
Restricționarea înființării de firme de transport
În România există o mare problemă legată de înființarea de SRL-uri, și anume faptul că li se cere un capital social foarte mic de doar 200 RON. Cu alte cuvinte, numai cine nu vrea nu-și deschide firmă în România.
Problema este că foarte mulți dintre cei care deschid firme de transport în România nu au nicio legătură cu mediul de business, și pleacă la drum pe ideea că dacă X poate, ei de ce să nu poată? Doar românul la cât de arogant este, poate trimite și rachete în cosmos dacă aude că un vecin de-al său a reușit să trimită.
Un mediu de business sănătos este compus din antreprenori cu carte, din oameni care știu suficiente lucruri despre business încât să nu simtă un risc dacă li s-ar cere spre exemplu un capital social la înființare de 20.000 de euro, cum se cere în Germania. Astfel, în mediul de business din România ar ajunge doar oameni care efectiv știu ce fac, oameni care sunt convinși că nu vor pierde banii investiți.
Restricționarea înființării de case de expediții
Să deschizi o casă de expediții în România nu-ți trebuie foarte mulți bani, eventual mai mult investești într-un laptop și un birou de la care să înceapă țigănia cu cursele, le iei cu 8 lei și le dai la fraieri cu 3-4 lei pe kilometru. Astăzi există peste 2200 de case de expediții în România care nu fac altceva decât să-și bată joc de micul transportator.
De ce are România nevoie de 2200 de case de expediții, nimeni nu știe. Casele de expediții trebuie să ofere un preț competitiv, nu un preț în bătaie de joc. Cele care nu sunt capabile să ofere curse cu peste 7 RON / KM să fie închise, întrucât nu contribuie cu nimic la dezvoltarea transportului românesc, din contră, în îngroapă încet și sigur.
De asemenea, capitalul social al acestor case de bișniță ar trebui crescut obligatoriu la 50.000 de euro, bani pe care administratorii să nu poată să-i retragă, întrucât țepele pe care multe dintre aceste mizerii comerciale le dau transportatorilor sunt monumentale. Cu ce să fie trase la răspundere ulterior? Cu cei 200 de lei necesari la înființare?
Impunerea unui preț minim pe km prin intermediul burselor de transport
Bursele de transport din România percep abonamente lunare sau anuale, niște bani pe care-i iau de la transportatori și ce le oferă în schimb? Un produs pe care aceștia nu-l pot folosi. Ce folos îi este unui transportator o cursă cu 3 lei / km? Bursele de transport pot reglementa acest lucru foarte simplu dacă ar dori, ar putea impune un tarife minim pe kilometru iar casele de expediții care nu-l respectă, să nu poată posta anunțuri. Dar, evident, bursele de transport iau bani și de la transportatori și de la casele de expediții, așa că nu au niciun interes să intervină.
Implementarea de către Guvern a unui tarif minim de referință
Un tarif minim pe kilometru implementat de Guvern ar fi o soluție de bun augur. În urma protestelor transportatorilor s-au obținut promisiuni în acest sens și se pare că se lucrează deja la un asemenea proiect. Când anume va intra în vigoare și sub ce formă, cum se va stabili tariful minim pe kilometru, vom vedea la vremea respectivă. Probabil ca orice proiect, are nevoie de minim 1 an pentru a trece prin toate procedurile parlamentare legislative. Va fi destul de interesant de urmărit acest proiect mai ales în ideea că din 2027 rovinieta pentru camioanele Euro 6 va trece de 7000 de euro / an, nu mai punem la socoteală că în România 85% din transportul de marfă se efectuează cu camioane Euro 3, Euro 4 și Euro 5.
În linii mari, soluții ar fi… Important este să dorească cineva să facă ceva…
