România la mijlocul anilor 1960. Comunismul era în floare, țara se dezvolta continuu și erau foarte necesare utilajele agricole și utilajele destinate construcțiilor. Primul camion românesc produs în masă a fost SR-131 Carpați, în cadrul uzinei Steagul Roșu din Brașov. Planurile comuniștilor erau mărețe iar camioanele trebuiau să fie pe măsură. Ținând cont de faptul că SR 131 Carpați avea o sarcină utilă de doar 3 tone, în 1964 apare camionul SR-113 Bucegi.
SR 113 Bucegi avea o sarcină utilă de 5 tone, era mult mai eficient pe șantierele care înfloriseră în întreaga Românie socialistă. Motorul de pe acest camion era același motor de pe SR 131 Carpați, respectiv un V8 pe benzină de 5025 cm cubi (SR-211). Cutia de viteze era un pic diferită în sensul că era în 5 trepte, treptele 2 3 4 și 5 sincronizate. Opțional pe această cutie de viteză se putea monta încă o cutie, un reductor, sau axa spate putea fi echipată cu două trepte de reducție comandate pneumatic. Acest camion, în ciuda tonajului aproape dublu față de Carpați, reușea să scoată un consum foarte bun, de 29l/100km. Viteza maximă a camionului SR 113 Bucegi era de 80 de kilometri pe oră.
A existat și o variantă a acestui camion 4 x 4 cu o sarcină utilă de 4 tone, având pe axa spate roți duble, prinderea jantei făcându-se cu ajutorul a 8 prezoane. 4 ani mai târziu de la prima apariție, SR 113 Bucegi primește motorul Saviem cu 6 cilindrii în linie, cu o capacitate cilindrică de 5419 cmc cubi, care dezvolta 135 de cai putere (diesel). Odată cu noul motor a venit și o nouă cutie de viteze, respectiv AK 5-35, cu 5 rapoarte nesincronizate.
SR 113 Bucegi a avut două modele derivate: SR 115 (autotractor cu șa) și SR 116 (autobasculantă). cu aceste două camioane, respectiv SR-131 Carpați și SR-113 Bucegi, s-au construit majoritatea blocurilor pe care le vedem astăzi în orice oraș din România. Acestea au avut o influență majoră în dezvoltarea țării și câteva modele dintre cele două tipuri încă mai circulă în ziua de azi. Evident, nu mai sunt folosite la muncă, întrucât sunt depășite din punct de vedere tehnic, dar mai sunt pasionați care le recondiționează și merg cu ele apoi la expoziții.