Au început să apară „ofertele” sub 3 RON / km pe bursele de transport mărfuri din România, astfel, putem spune astăzi că pe meleagurile noastre transportul chiar este „de 2 lei”. Mai în glumă, mai în serios, ce se petrece cu transportul românesc în această perioadă este absolut halucinant, sub deviza „toată lumea are marfă de dus dar nimeni nu vrea să plătească”. Dacă nu ar fi marfă de transportat nu ar exista atâtea anunțuri pe bursele de mărfuri.
Unul dintre motivele prețului mic pe kilometru constă în faptul că există prea multe camioane, și prea mulți „antreprenori” care nu știu să facă business decât scăzând tariful pe km, astfel încât să aibă de muncă. România a fost dintotdeauna o țară în care oamenii s-au temut ca nu cumva să rămână fără muncă, nu fără bani, uitând faptul că munca trebuie remunerată corespunzător. Din păcate nu toți oamenii de afaceri se pricep la afaceri în România.
Mai există și problema caselor de expediții care s-au înmulțit și ele ca ciupercile după ploaie. Cu un birou și 2 laptopuri, încep să promită clienților transport cât mai ieftin astfel încât să aibă de unde să ciugulească, pe bursă ajungând un tarif de sub 3 lei pe km în aceste condiții. Când sunt întrebați de ce oferă așa de puțini bani, expeditorii ridică din umeri și spune că atât au ei bugetul. Evident, dacă urmărim cu atenție cifrele oficiale declarate de casele de expediții la ANAF, observăm foarte clar că profiturile lor cresc considerabil de la an la an.
Bursa de transport din România a devenit o bătaie totală de joc din cauza caselor de expediții care jumulesc toată carnea de pe os, dar și din cauza transportatorilor care ar fi capabili să plătească ei casele de expediții, numai „să aibă de muncă”… Când lăcomia și prostia își dau mâna, se alege praful de tot.
