Grupajele sunt un talmeș-balmeș care pot ajuta destul de mult micii transportatori, care efectuează curse pe bursele de mărfuri. În linii mari, o semiremorcă are o anumită dimensiune și poate fi încărcată cu un anumit tonaj. Micii transportatori pot combina cursele de pe bursă astfel încât să-și umple semiremorcile cu marfă, apoi să pornească spre descărcări. Este un tip de transport mult mai dificil, una este să ai o încărcare și o descărcare, alta este să ai 4 încărcări cu 4 descărcări. Partea bună cu toate aceste grupaje este că facilitează un preț pe kilometru mult mai bun.
Practic, de la prețul pe kilometru pleacă totul, de la casele de expediții. Dacă ar exista curse plătite decent pentru camioane încărcate full, nu ar mai sta nimeni să facă grupaje. Însă cum poți să mai iei curse cu încărcătură peste 20 de tone și toată podeaua ocupată când pe burse, casele de expediții le listează la jumătate de preț față de normal? Nu am să pot să înțeleg niciodată de ce dispar cursele pentru care prețul pe kilometru iese chiar și sub 3 lei. Cum poate exista un mediu de business sănătos în România atât timp cât întotdeauna există cineva dornic să meargă pe mai puțin?
Piața transportului din România este între paradox și ridicol. Micii transportatori în loc să caute să meargă pe bani cât mai mulți, caută să meargă pe cât mai puțin. Cine are de câștigat de aici? Nimeni, poate doar casele de expediții care orice ar fi, își securizează procentele din contravaloarea fiecărei curse. Prețul pe kilometru se va regla în momentul în care descurcăreții vor dispărea din peisajul transportului românesc, ori Guvernul va face în sfârșit acea lege care va aduce în prim plan un tarif minim pe economie, supravegheat poate prin e-Factura implementată de ANAF și devenită obligatorie.
Singurul dezavantaj al grupajelor este faptul că se pierde destul de mult timp atât pentru încărcare cât și pentru descărcare. Într-un fel e normal să se întâmple așa, e normal să existe și dislocări, însă există și foarte multe cazuri în care pentru a descărca un camion întreg de marfă se stă peste 10 ore. Din păcate timpii de așteptare la încărcare și descărcare din România au devenit un fel de ruletă, nu știi niciodată cât durează, o oră sau zece ore și din păcate comenzile de transport, contractele între transportatori și casele de expediții nu prevăd plăți suplimentare pentru orele lungi de așteptare. Probabil când contractele vor fi făcute și în avantajul transportatorilor, nu o să mai stea 10 la încărcare.